Sinaia, un mic oraș stațiune, a fost primul pe traseul nostru prin România, după capitala ei. Am venit aici din București cu trenul, despre care am scris deja în recenzia călătoriei Călătoria din septembrie: de la București la Tiraspol. Anumite puncte vor trebui repetate pentru cei care vor citi doar această relatare despre Sinaia.
Sinaia este unul dintre cele mai pitorești orașe din România, este numit „perla Carpaților”. Orașul este situat în valea râului Prahova, la poalele lanțului muntos Bucegi, centrul său se află la o altitudine medie de 860 de metri deasupra nivelului mării, iar munții din jur au până la 2000 de metri înălțime.
Sinaia este un oraș mic, cu o populație de puțin peste 14.500 de persoane. Prin tot orașul trece strada sa principală – Bulevardul Carol I, unde se află toate clădirile principale. De exemplu, Primăria Sinaia, sau, cum i se spune în limba română – primaria, iar primarul, în consecință, va fi primarul.
Puteți înțelege că Sinaia este un oraș stațiune imediat de atmosfera acestui oraș de munte confortabil: străzile sunt construite cu hoteluri, publice relaxate. Stațiunea de schi din localitate este una dintre cele mai bune din România, dar oamenii vin aici și pentru a se vindeca: aerul vindecător de munte, clima blândă, apele minerale au un efect favorabil asupra sănătății.
Există zeci de hoteluri de diferite niveluri în oraș, multe dintre cele mari fiind situate de-a lungul bulevardului Carol I.
Acesta este și locul unde se află majoritatea magazinelor din oraș. Dar acesta nu este principalul lucru pentru turistul „potrivit”.
Fotografie libertatea.ro
Sinaia este un oraș cu o istorie bogată și interesantă. Există unsprezece monumente istorice și arhitecturale de importanță națională. Primul pe care îl veți întâlni când coborâți din tren este gara Sinaia.
Fotografie wikipedia.org
Pe Bulevardul Karol I din monumentele de arhitectură de importanță națională se află: Biserica „Sf: „Casa lui George Ionescu”, construită în anul 1881
și „Vila Emil Costinescu”, construită în 1892 și apoi reconstruită în perioada 1918-1839. A fost economist și politician, fiind ministrul de Finanțe al României pentru o perioadă destul de lungă la începutul secolului XX.
Clădirea de pe această listă este Hotelul Castelul Stirbey, una dintre cele mai vechi vile din Sinai. „Vila Alina Știrbey” în stil romantic german a fost construită în 1875 pentru reședința de vară a prințesei Alina Știrbey și a soțului ei, generalul Ion Emmanuel Florescu.
Clădirea era cândva înconjurată de un parc, existând chiar și un mic lac natural. Vila a fost renovată nu cu mult timp în urmă pentru a găzdui muzeul orașului și câteva camere ale unui mic hotel în mansardă.
Muzeul, a cărui vizitare este gratuită pentru oaspeții hotelului, este dedicat istoriei orașului și, se pare, vieții grele din timpul regimului comunist. Puteți vedea standuri cu steaguri roșii cu seceră și ciocan atunci când urcați în camera dvs.
De la hotel puteți vedea principalele atracții ale orașului. Există mai multe drumuri care duc acolo, cel mai apropiat pornea de la sensul giratoriu cu fântâna Omul Universal în centru.
Fotografie doxologia.ro
Mănăstirea Sinai. De la ea a început istoria orașului. Mihai Cantacuzino, un nobil, a făcut un pelerinaj la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Peninsula Sinai. Ceea ce a văzut l-a impresionat atât de mult încât atunci când s-a întors în România, în anii 1690-1695, a construit o mănăstire în munți și a numit-o Sinaia, în amintirea Muntelui Sinai, de mare importanță în istoria biblică.
De altfel, mănăstirea se numește simplu Sinaia, nu Mănăstirea Sfânta Ecaterina, cum este numită într-unul dintre opurile sale publicate de un călător cunoscut aici.
Ca și la înființare, mănăstirea este bărbătească, în ea trăind doar 13 călugări.
Primele clădiri ale mănăstirii – clădirea frăției și Biserica Adormirea Maicii Domnului – au fost construite în stil „brâncovenesc”. Acesta a fost numele stilului arhitectural popular în secolul al XVII-lea, în timpul domniei lui Gospodar Constantin al II-lea Brâncoveanu. Nu am intrat în biserică, care se află chiar în spatele acestei clădiri.
Biserica principală a mănăstirii, Biserica Sfânta Treime, a fost construită în anii 1842-1846 în același stil cu clădirile anterioare, pentru a păstra unitatea ansamblului arhitectural. Aspectul său modern este rezultatul reconstrucției la începutul secolelor XIX-XX.
Clopotnița mănăstirii a fost construită în 1892. La parter există un magazin bisericesc. Mănăstirea are și un muzeu, primul muzeu de artă bisericească din România, deschis în 1895, cu o bogată colecție de cărți, icoane și ustensile bisericești.
În bisericile românești nu se ard lumânări; pentru acest scop este prevăzută fie o încăpere separată, fie un fel de baldachin în apropiere.
După independența României față de Imperiul Otoman, domnul Munteniei și Moldovei, viitorul rege Carol I al casei catolice germane de Hohenzollern-Zinmaringen, a vizitat aceste locuri. Acestea îi aminteau de Germania sa natală și a decis să construiască aici o reședință de vară, unde familia regală îl vizita adesea. În jurul mănăstirii a început să crească un oraș stațiune, care în 1874 a primit numele mănăstirii în jurul căreia s-a format – Sinaia.
Fotografie holidayandtrips.com
Castelul Peleș. Piatra de temelie a reședinței de vară a regilor României a fost pusă într-o atmosferă festivă la 22 octombrie 1875. În timpul construcției castelului, au fost folosite cele mai moderne soluții tehnice pentru acea vreme. De exemplu, castelul a fost complet electrificat și a avut un sistem de încălzire centrală.
Castelul Peleš a servit drept reședință regală din 1883 până în 1947, iar în 1948 a fost naționalizat. Muzeul din castel a fost deschis în 1953 și a funcționat până în 1975. În timpul lui Ceaușescu, castelul a fost folosit pentru evenimente protocolare, iar în 1990 a fost redeschis ca muzeu. Este o instituție de stat aflată sub controlul Ministerului Culturii și Patrimoniului Cultural, dar din 2007 castelul este din nou proprietatea familiei regale române.
Biletele pentru intrarea la castel se vând în curte. Înainte de a vizita castelele, verificați pe site-ul web orarele pentru a nu face o greșeală.
La Pelješ: luni este zi liberă, marți este accesibil doar parterul; deschis de joi până sâmbătă de la 9-15 la 16-15, iar miercuri de la 11-00 la 16-15. Biletul costă 30 de lei, cu 50% reducere pentru pensionari după 65 de ani și 75% reducere pentru studenți. Pentru fotografie va trebui să plătiți 35 de lei. Plata se face numai în numerar!
